Pneumonia: Simptome, Cauze, Tratament

27 Apr, 2023.8 min

Pneumonia este o infecție cauzată de virusuri, bacterii sau fungi, care duce la inflamarea alveolelor (saci cu aer) din interiorul plămânilor.

Atunci când pneumonia este cauzată de virusuri sau bacterii, aceasta poate fi răspândită persoanelor din jur prin expectorația picăturilor de salivă fie în timpul unei conversații, fie prin tuse sau strănut.

Mai mult decât atât, acest tip de pneumonie poate fi dobândit și prin contactul cu suprafețele sau obiectele contaminate, care apoi pătrund în organism prin atingerea gurii, a ochilor, a nasului etc.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, severitatea pneumoniei poate varia de la ușoară la severă sau chiar letală, aceasta reprezentând cauza principală de deces din motive infecțioase în rândul copiilor, la nivel global.

Este recomandată o consultație de specialitate dacă există simptome asociate cu această infecție, pentru a descoperi cât mai curând posibil cauza exactă și tratamentul corespunzător.

Semnele și simptomele pneumoniei

Semnele și simptomele acestei infecții pot varia de la ușoare la severe în funcție de tipul patogenului cauzator, de vârsta persoanei infectate și de starea generală de sănătate.

Atunci când simptomele sunt ușoare, acestea pot fi similare cu cele provocate de răceală sau de gripă, însă tind să persiste mai mult. Alte potențiale semne și simptome ale pneumoniei includ:

Durere în piept în timpul respirației sau tusei;
Confuzie – întâlnită de obicei în rândul persoanelor cu vârstă mai mare de 65 de ani;
Tuse productivă;
Oboseală;
Febră;
Frison;
Temperatură corporală scăzută – întâlnită de obicei în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 65 de ani care suferă și de sistem imunitar slăbit;
Greață, vărsături sau diaree;
Dispnee.

Este recomandată o consultație de specialitate dacă există durere în timpul respirației, febră persistentă de 39°C sau mai mare și tuse prin care se elimină puroi. Aceste consultații sunt cu atât mai importante dacă persoana infectată face parte din grupul persoanelor cu risc ridicat de complicații sau deces cum ar fi:

Persoanele cu vârsta mai mare de 65 de ani;
Copiii mai mici de 2 ani;
Persoanele cu sistem imunitar slăbit sau care au alte probleme de sănătate;
Cele care primesc tratament chimioterapic sau orice tratament care slăbește sistemul imunitar.

Pentru adulții în vârstă, care suferă de insuficiență cardiacă sau probleme cronice pulmonare, o astfel de infecție poate pune viața în pericol, motiv pentru care trebuie urmărite semnele și simptomele prezentate și obținut cât mai rapid atenția medicală necesară.

Cauzele pneumoniei

Pneumonia apare atunci când agenții patogeni dăunători ajung în plămâni și provoacă o infecție. Întrucât reacția sistemului imunitar este de a înlătura infecția prin inflamarea țesuturilor afectate, această acțiune duce la umplerea alveolelor pulmonare cu lichid sau puroi, ceea ce produce simptomele pneumoniei.

În funtie de tipul patogenului, pneumonia poate avea mai multe cauze și tipuri, cum ar fi:

Pneumonia fungică – care afectează de obicei persoanele cu sistem imunitar slăbit, care intră în contact cu anumite excremente de pasăre sau fungi;
Cea nozocomială – care este dobândită în spitale, mai ales atunci când sunt folosite aparate de ventilație artificială;
Pneumonia de aspirație – atunci când alimentele, băuturile, saliva sau vărsăturile sunt inhalate în plămâni;
Pneumonia bacteriană – care este provocată cel mai des de Streptococcus pneumoniae, dar și de mycoplasma pneumoniae și haemophilus influenzae;
Cea virală – aceasta reprezentând tipul cel mai comun de pneumonie, întrucât există numeroase virusuri care pot cauza infecția cum ar fi influenza, rinovirusurile, adenovirusurile, cel varicelo-zosterian etc.

Chiar dacă simptomele pneumoniei virale și a celei bacteriene tind să fie asemănătoare, cele cauzate de infecția virală sunt de obicei mai ușoare și se pot ameliora mai rapid.

Factorii care pot crește riscul de dezvoltare a pneumoniei

Cu toate că oricine poate suferi de pneumonie, există totuși anumiți factori care pot crește riscul de infectare, acum ar fi:

Spitalizarea – întrucât crește riscul de dobândire a pneumoniei nozocomiale, mai ales dacă persoana va folosi aparate de ventilație artificială;
Afecțiuni cronice – riscul de dezvoltare a pneumoniei fiind mult mai mare în rândul persoanelor care suferă deja de astm, boală pulmonară obsructivă cronică sau afecțiuni cardiace;
Fumatul – întrucât acest obicei nociv afectează în mod negativ sistemul natural de apărare al corpului, ceea ce îl face mai vulnerabil în fața bacteriilor și virusurilor;
Sistem imunitar slăbit – cum ar fi persoanele care suferă de HIV/SIDA sau cele care primesc tratament chimioterapic.

Adițional, există și două categorii de persoane cu un risc mai ridicat de agravare a pneumoniei, pentru care ar trebui luate măsuri speciale de supraveghere și tratare și anume:

Copiii cu vârsta mai mică de 2 ani;
Adulții cu vârsta mai mare de 65 de ani.

Întrucât pneumonia poate fi letală în rândul acestor persoane, este recomandată obținerea atenției medicale immediate, dacă exista semne și simptome asociate cu pneumonia sau alte probleme respiratorii.

Potențiale complicații ale pneumoniei

Este posibil ca persoanele care suferă de pneumonie, în special cele din grupurile de risc ridicat, să prezinte complicații chiar și atunci când infecția se află sub tratament. Cele mai comune complicații asociate cu pneumonia includ:

Bacteriemia – adică pătrunderea bacteriilor în sistemul sangvin, ceea ce poate duce la răspândirea acestora și în alte organe și țesuturi;
Dificultate în respirație – care poate să apară atunci când pneumonia este severă sau când există și alte afecțiuni respiratorii. Dacă nu se poate obține cantitatea necesară de oxigen, medicul poate recomanda spitalizarea persoanei afectate și folosirea aparatelor de respirație artificială;
Acumularea de lichide la nivelul plămânilor – pneumonia poate duce la acumularea fluidelor în spațiul dintre cavitatea toracică și mucoasa plămânilor (pleura). Dacă acest lichid devine infectat, ar putea fi necesară drenarea acestuia printr-un tub pulmonar sau procedură chirurgicală;
Abces pulmonar – care apare atunci când se acumulează puroi la nivelul plămânilor. De cele mai multe ori acest abces se tratează cu antibiotice, însă poate fi nevoie și de intervenție chirurgicală sau drenare invazivă pentru a îndepărtă puroiul.

Tratarea pneumoniei

Opțiunea terapeutică aleasă de medicul specialist va depinde de mai mulți factori, cum ar fi tipul pneumoniei, severitatea acesteia, sănătatea generală a persoanei infectate și toleranța acesteia la medicamente.

În funcție de rezultatele obținute, medicul poate recomanda:

Tratament medicamentos cu prescripție medicală

Dacă infecția este de natură bacteriană, medicul poate prescrie tratament antibiotic. Nu este recomandată întreruperea planului terapeutic, chiar și atunci când simptomele sunt ameliorate, întrucât este posibil că infecția să fie încă prezentă în organism.

În cazul pneumoniei virale, medicul specialist poate recomanda tratament antiviral, întrucât cel antibiotic nu are efect asupra virusurilor. Adițional, dacă este vorba de pneumonie fungică, medicul poate recomanda medicamente specifice pentru înlăturarea infecției de-a lungul mai multor săptămâni.

Medicamente fără prescripție medicală

Este posibil ca pe lângă medicamentele cu prescripție medicală, doctorul să recomande și medicamente menite să amelioreze simptomele prezentate, cum ar fi febra, tusea sau durerea.

Aceste tipuri de medicamente pot fi achiziționate fără prescripție medicală însă este necesară citirea prospectului și respectarea planului de tratament și a dozajului stabilit de către medic.

Tratamente realizate acasă

Chiar dacă aceste tratamente nu au efect curativ și nu vor înlătura infecția, există totuși câteva metode prin care se pot ameliora simptomele în propria casă, cum ar fi folosirea compreselor reci pentru reducerea febrei ușoare.

Mai mult decât atât, odihna corespunzătoare și consumul de lichide pot ajuta și ele la accelerarea procesului de recuperare.

Chiar dacă unele metode de tratament în propria casă pot ameliora simptomele, acestea nu țin locul tratametului prescris de către medic, motiv pentru care acesta din urmă nu trebuie trecut cu vederea sau ignorat.

Spitalizarea

Dacă simptomele sunt severe sau dacă există și alte probleme de sănătate, este posibil ca medicul să recomande internarea persoanei bolnave pentru a putea ține sub observație evoluția infecției.

În timpul spitalizării, opțiunile terapeutice pot include tratament antibiotic și terapii specifice prin care se pot administra medicamente direct în plămâni sau se poate menține nivelul corespunzător de oxigen în sânge.

Deoarece pneumonia poate avea complicații severe sau chiar letale, este recomandată o consultație medicală dacă există simptome asociate cu această infecție!

Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să discutați cu un medic specialist pentru a primi informațiile și recomandările corespunzătoare.

Referințe:

1. World Health Organization

2. Pexels