Hipotiroidismul: Simptome, Cauze, Tratament

15 Apr, 2023.7 min

Hipotiroidismul apare atunci când glanda tiroidă nu produce destui hormoni tiroidieni, problemă care încetinește în cele din urmă metabolismul și care se poate manifesta prin creșterea în greutate, oboseală și sensibilitate la temperaturi scăzute.

Chiar dacă există numeroase opțiuni terapeutice pentru această problemă, hipotiroidismul netratat poate duce totuși la complicații mult mai severe, motiv pentru care trebuie programată o consultație endocrinologică dacă apar simptome specifice acestei afecțiuni sau dacă există ale abateri de la normal.

Semnele și simptomele hipotiroidismului

Efectele hipotiroidismului asupra corpului pot varia de la o persoană la alta și pot fi greu de identificat. În funcție de severitatea afecțiunii, numărul semnelor și simptomelor prezentate poate varia.

Chiar dacă cele mai timpurii simptome ale hipotiroidismului sunt oboseala și creșterea în greutate, ambele schimbări pot fi cauzate și de înaintarea în vârstă, motiv pentru care unele manifestări ale tiroidei pot fi confundate cu alte cauze.

Cele mai comune semne și simptome ale hipotiroidismului includ:

Oboseala;
Scăderea neintenționată în greutate;
Depresia;
Constipația;
Ritm cardiac mai lent (bradicardie);
Piele uscată;
Durere și rigiditate articulară;
Tulburări de memorie;
Durere musculară.

În majoritatea cazurilor, aceste simptome tind să se agraveze odată cu trecerea timpului. Cu toate că hipotiroidismul poate fi greu de diagnosticat în stadiile incipiente, odată cu încetinirea progresivă a tiroidei și apariția simptomelor adiționale, problema poate fi identificată mult mai ușor.

Dacă există semne și simptome asociate cu această problemă, este recomandată o consultație de specialitate prin care se pot realiza analize de sânge și alte teste menite să determine prezența sau absența hipotiroidismului.

Cauzele hipotiroidismului

Tiroida este o glandă mica sub formă de fluture care este localizată în partea anterioară a gâtului. Aceasta produce două tipuri de hormoni tiroidieni care afectează fiecare celulă din corp și care ajuta la gestionarea temperaturii și a modului în care corpul folosește grăsimea și carbohidrații obținuți.

Hipotiroidismul apare atunci când glanda tiroidă nu produce cantitatea necesară de hormoni pentru ca organismul să funcționeze corespunzător. Câteva probleme și afecțiuni care pot duce la apariția acestei boli includ:

Afecțiuni autoimune – cauza cea mai comună a hipotiroidismului este afecțiunea autoimună numită boala Hashimoto. Prin “boli autoimune” se înțelege atacul eronat al celulelor sănătoase din organism, de către propriul sistem imunitar. Atunci când această problemă afectează tiroida, atacul sistemului imunitar poate împiedica producerea cantității corespunzătoare de homroni.
Intervenții chirurgicale la nivelul tiroidei – îndepărtarea chirurgicală a unei părți din tiroidă sau a întregii glande poate reduce sau opri complet abilitatea acesteia de a produce hormonii necesari.
Radiații emise la nivelul tiroidei – terapiile cu radiații folosite pentru a trata cancerele prezente la nivelul gâtului și capului pot afecta și glanda tiroidă, ceea ce poate duce la apariția hipotiroidismului.
Tiroidita infecțioasă – problemă caracterizată prin inflamarea glandei tiroide, cel mai probabil din cauza unei infecții. Tiroidită poate cauza eliberarea spontană a tuturor hormonilor produși, ceea ce duce la apariția temporară a hipertiroidismului, urmată apoi de încetinirea producției și instalarea hipotiroidismului.
Anumite medicamente – unele medicamente pot duce la apariția hipotiroidismului, motiv pentru care trebuie discutat cu medicul specialist despre efecte adverse ale fiecărui medicament prescris.

Întrucât cauza hipotiroidismului reprezintă un factor important în determinarea tratamentului corespunzător, este esențială depistarea factorilor care au dus la apariția acestei probleme.

Complicații asociate cu hipotiroidismul

Hipotiroidismul netratat poate duce la afecțiuni mai severe, cum ar fi:

Gușa tiroidiană – problemă caracterizată prin creșterea în volum a tiroidei din cauza hipotiroidismului. Această creștere a glandei poate produce dificultate la înghițire și respirație.
Probleme cardiovasculare – hipotiroidismul poate crește riscul de dezvoltare a bolilor cardiovasculare și a insuficienței cardiace întrucât persoanele cu „glandă leneșă” pot prezenta niveluri ridicate de colesterol LDL (colesterol rău), care poate duce la apariția aterosclerozei.
Neuropatie periferică – este posibil ca hipotiroidismul netratat să afecteze în cele din urmă și nervii periferici care transmit informații de la creier spre restul corpului. Aceasta problemă poate cauza durere, amorțeală și furnicături la nivelul brațelor și picioarelor.
Infertilitate – cantitatea mică de hormoni tiroidieni poate afecta ovulația, ceea ce poate limita astfel fertilitatea. Adițional, fertilitatea poate fi afectată și mai mult atunci când cauza hipotiroidismului este de natură autoimună.
Malformații congenitale – bebelușii ai căror mame au suferit de boli tiroidiene netratate în timpul sarcinii, pot avea un risc mai mare de afecțiuni congenitale comparativ cu bebelușii născuți de mame sănătoase. Nou-născuții cu hipotiroidism netratat pot avea un risc mai mare de probleme asociate cu dezvoltarea fizică și mentală.
Comă – problemă rară și letală care poate să apară atunci când hipotiroidismul este lăsat netrat o perioadă lungă. Coma de acest tip poate fi declanșată de sedative, infecții sau alte cauze de stres asupra corpului. Întrucât coma poate fi letală, această complicație necesită atenție medicală de urgență.

Pentru a reduce cât mai mult riscul de dezvoltare a acestor complicații, dar și pentru a ameliora simptomele prezentate, este recomandată obținerea tratamentului corespunzător cât mai rapid posibil.

Tratarea hipotiroidismului

Majoritatea cazurilor de hipotiroidism sunt tratate prin completarea cantității de hormoni tiroidieni sau înlocuirea completă a celor care nu mai sunt produși. Această opțiune terapeutică este realizată de obicei prin tratament medicamentos administrat oral, care va fi luat în funcție de recomandările medicului.

Pentru a determina dozajul corespunzător pentru fiecare caz în parte, este posibil ca medicul să ceară analize de sânge după 6 sau 8 săptămâni de la începerea tratamentului, pentru a verifica nivelul hormonilor tiroidieni din corp.

În funcție de rezultate, acesta poate ajusta dozajul medicamentelor prescrise, pentru a obține rezultatele cele mai bune.

Hipotiroidismul este o afecțiune care poate fi gestionată, însă va fi nevoie de administrarea continuă a medicamentelor pe tot parcursul vieții, pentru a normaliza nivelul hormonilor tiroidieni.

Dacă afecțiunea este controlată corespunzător, iar consultațiile și analizele sunt efectuate în mod regulat, majoritatea persoanelor cu hipotiroidism pot duce o viață normală.

Prevenirea hipotiroidismului

Chiar dacă nu există nicio opțiune de prevenire a hipotiroidismului, unele persoane pot avea însă un risc mai ridicat de dezvoltare a acestei afecțiuni, cum ar fi:

Femeile însărcinate;
Persoanele cu un istoric medical personal de boli autoimune;
Folosirea medicamentelor care afectează funcțiile tiroidei;
Istoric medical familial de probleme tiroidiene;
Radiații în zona gâtului și capului etc.

Dacă există astfel de factori de risc sau simptome specifice hipotiroidismului, obținerea tratamentului corespunzător cât mai curând posibil poate preveni progresul afecțiunii și agravarea simptomelor.

Este recomandată o consultație endocrinologică pentru orice simptome neexplicate, mai ales dacă există unul sau mai mulți factori de risc, cum ar fi cei menționați mai sus.

Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să discutați cu un medic specialist pentru a primi informațiile și recomandările corespunzătoare.