Tulburările de anxietate: Simptome, Tipuri

08 Jun, 2023.7 min

Anxietatea este o emoție naturală care poate fi prezentă în anumite momente ale vieții și care se poate manifesta prin simptome fizice cum ar fi tremur sau transpirații abundente.

Cu toate acestea, atunci când anxietatea persistă și nu are factori declanșatori reali, problema se poate numi tulburare anxioasă și poate afecta calitatea vieții și activitățile zilnice dacă este lăsată netratată.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2019 au existat la nivel global aproximativ 301 milioane de persoane diagnosticate cu tulburări anxioase, printre care 58 de milioane de copii și adolescenți. Acestea sunt caracterizate de cele mai multe ori prin frică excesivă și îngrijorare, dar și prin schimbări comportamentale anormale care pot afecta viața de zi cu zi [1].

Întrucât există mai multe tipuri de anxietate (generală, socială, anxietate de separare etc) este recomandată o consultație de specialitate dacă sunt prezente simptome asociate cu aceaste tulburări, pentru a primi atenția medicală necesară și tratamentul corespunzător.

Semnele și simptomele tulburărilor de anxietate

Chiar dacă anxietatea reprezintă o parte normală a vieții, tulburările anxioase pot prezenta schimbări semnificative și evidente în rândul persoanelor afectate, cum ar fi:

Senzație de agitație;
Ritm cardiac accelerat;
Transpirație;
Senzația că se va întâmpla ceva groaznic în viitorul apropiat;
Panică;
Dificultate de concentrare pe alte lucruri sau probleme întrucât toată atenția este acaparată de gândurile negative și panică;
Probleme de natură gastrointestinală;
Tremur;
Nevoia de a evita activitățile, locurile, persoanele sau lucrurile care declanșează anxietatea etc.

Întrucât tabloul simptomatic poate evidenția tipul de anxietate prezentat, este recomandată apelarea la un specialist în acest domeniu pentru a primi diagnosticul exact.

Tipurile tulburărilor de anxietate

În funcție de factorii declanșatori, de simptome, de potențialele cauze și multe altele, tulburările anxioase pot fi de mai multe timpuri. Câteva dintre cele mai comune și cunoscute tulburări includ:

Agorafobia – un tip de tulburare anxioasă caracterzizată prin frică și stare de neliniște atunci când se iese din spațiul de confort. Persoanele care suferă de această problemă nu doresc să părăsească locația sau spațiul în care se simt în siguranță (cel mai adesea propria locuință) și tind să prezinte agitație, panică și anxietate atunci când sunt în locuri noi sau aglomerate.
Tulburare anxioasă generalizată – aceasta manifestându-se prin anxietate persistentă și exesivă legată de activități zilnice normale, îngrijorarea prezentată depășind cu mult circumstanțele reale.
Anxietate socială – care implică un nivel ridicat de anxietate, teamă și nevoia de a evita situațiile sociale din cauza fricii de judecată sau impresii negative lăsate persoanelor din jur.
Tulburare anxioasă de separare – o problemă care apare deseori în copilărie și care este caracterizată prin anxietate excesivă atunci când persoana afectată este separată de părinți sau alte persoane care își însușesc acest rol.
Anxietate cauzată de alte probleme medicale – acest tip de tulburare include panică și anxietate excesivă care sunt cauzate în mod direct de alte probleme de sănătate de natura psihică.
Tulburări de panică – acestea fiind caracterizate prin episoade repetate de anxietate, frică, teroare care se pot amplifica extrem de rapid (atacuri de panică). Persoanele afectate tind să prezinte respirație rapidă și superficiala, durere în piept, senzația că se vă întâmplă ceva rău, palpitații etc.

Este recomandată o consultație medicală specializată dacă simptomele prezentate afectează viața de zi cu zi, împiedică efectuarea anumitor activități, dacă schimbările prezentate nu pot fi ținute sub control sau dacă există gânduri și tentative suicidare.

Cauzele tulburărilor de anxietate

Chiar dacă tulburările anxioase sunt înțelese destul de bine atunci când vine vorba de simptome, factori declanșatori și opțiuni terapeutice eficiente, cauzele exacte care duc la apariția tulburărilor nu sunt cunoscute încă. Cu toate acestea, experții din acest domeniu sunt de părere că acestea apar din cauza mai multor factori cum ar fi:

Stresul;
Prezența altor probleme medicale cum ar fi diabetul, depresia, hipertiroidismul, durere cronică etc;
Consumul substanțelor interzise;
Membrii de familie diagnosticați deja cu tulburări anxioase generalizate;
Factori de mediu, cum ar fi abuzul în copilărie.

Mai mult decât atât, cercetătorii sunt de părere că aceste tulburări apar în regiunile creierului care sunt responsabile cu gestionrea fricii și cu stocarea memoriilor asociate cu acest sentiment, lucru precizat și într-un studiu publicat în 2016 în Jurnalul American de Psihiatrie [2].

Factorii de risc ai tulburărilor de anxietate

Chiar dacă nu este cunoscută cu exactitate cauza tulburărilor anxioase, există însă anumiți factori care pot crește riscul de dezvoltare a acestor probleme, cum ar fi:

Trauma – copiii care au fost abuzați sau care au observat evenimente traumatizante tind să aibă un risc mai mare de dezvoltare a anxietății. Acest lucru este valabil și pentru adulții care au trecut prin asemenea circumstanțe negative.
Stresul cauzat de o afecțiune – prezența unei afecțiuni severe poate cauza îngrijorare exesivă legată de viitor, de tratament, de situația financiară etc.
Personalitatea – anumite tipuri de personalitate tind să fie mai predispuse la apariția tulburărilor anxioase comparativ cu altele.
Prezența altor tulburări mintale – persoanele care suferă deja de anumite tulburări mintale, cum ar fi depresia, tind să prezinte și un tip de tulburare anxioasă.
Acumularea de stres – un eveniment unic de mare amploare sau acumularea treptată a stresului minor în viața de zi cu zi poate reprezenta un mecanism declanșator pentru anxietate (decesul unei persoane apropiate, stresul asociat cu viață profesională, familială, stresul financiar etc).
Factori genetici – întrucât tulburările anxioase tind să fie o caracteristică de familie, asta înseamnă că riscul de dezvoltare a acestor tulburări este mai mare dacă există deja membrii de familie diagnosticați cu această problemă.
Consumul de alcool sau droguri – întrucât anxietatea poate să apară în momentele de sevraj, printre multe altele.

Tratarea tulburărilor de anxietate

După ce diagnosticul de anxietate a fost stabilit, medicul specialist poate alege din mai multe opțiuni terapeutice, pentru a obține combinația corespunzătoare pentru fiecare caz în parte.

Tratamentul recomandat va ajuta la gestionarea simptomelor prezentate, ceea ce va crește calității vieții și va oferi posibilitatea de efectuare a activităților de zi cu zi.

Opțiunile terapeutice disponibile se împart de obicei în trei categorii și anume:

Psihoterapia – care poate include terapia cognitiv comportamentală și terapia prin expunere;
Tehnici complementare – cum ar fi terapia mindfullness, yoga și strategii de gestionare a stresului;
Medicație – specialistul putând prescrie medicamente specifice împotriva anxietății sau antidepresive, în funcție de caz.

Ședințele cu un psihiatru, terapeut sau psiholog pot ajuta la învățarea unor strategii și metode de autogestionare a stresului și a anxietății, dar și de a face față mai ușor la episoadele mai severe de panică și frică.

Vestea bună este că multe dintre aceste ședințe pot fi realizate și online, din confortul și siguranța propriei case, ceea ce va evita astfel declanșarea tulburărilor anxioase în rândul anumitor persoane.

Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să discutați cu un medic specialist pentru a primi informațiile și recomandările corespunzătoare.

Surse: