Sinuzita este o afecțiune comună, caracterizată prin inflamarea sinusurilor nazale, care poate fi cauzată de alergii, reacții autoimune sau diferiți patogeni (virusuri, fungi, bacterii).

Această inflamație poate fi acută sau cronică și chiar dacă aceasta tinde să treacă de la sine fără intervenție medicală, cauzele cronice care duc la simptome persistente pot necesita însă o consultație ORL.

Sinusurile sunt patru cavități osoase pline cu aer aflate deasupra și dedesubtul ochilor, care au ca obiectiv menținerea curată a nasului și înlăturarea bacteriilor prin producerea de mucus.

Atunci când mucoasa sinusurilor paranazale este inflamată din cauza unei infecții sau alergii, canalele care eliberează mucoasa spre nas se pot bloca, problemă care duce la apariția presiunii și a durerii la nivelul feței.

Semnele și simptomele sinuzitei

Semnele și simptomele sinuzitei tind să varieze în funcție de severitatea afecțiunii și de durata perioadei de activitate. Cu toate acestea, există însă câteva simptome care pot fi mai des întâlnite decât altele, cum ar fi:

• Secrețiile nazale;
• Scurgerea nazală posterioara sau picături postnazale, atunci când mucusul curge în partea posterioară a nasului, spre gât;
• Durere sau presiune la nivelul feței;
• Nas înfundat sau scurgeri nazale;
• Durere în gât;
• Tuse;
• Febră;
• Durere de cap.

Atât sinuzita acută, cât și cea cronică prezintă aceleași semne și simptome. Cu toate acestea, sinuzita acută este o infecție temporară a sinusurilor și este de obicei asociată cu răceala sau gripa.

Semnele și simptomele sinuzitiei cronice tind să persiste cel puțin 12 săptămâni, în timp ce simptomele celei acute pot fi prezente doar 10 zile. Mai mult decât atât, febra nu reprezintă de obicei un simptom asociat cu sinuzita cronică, însă poate fi des întâlnită în cazurile de sinuzită acută.

Este recomandată o consultație de specialitate dacă simptomele persistă mai mult de 10 zile sau dacă există semne care pot indica o infecție mai severă, cum ar fi durerea de cap sau febra.

Cauzele sinuzitei

Chiar dacă sinuzita poate avea numeroase cauze, aceasta rezultă de fiecare dată din blocarea fluidelor în interiorul sinusurilor, ceea ce permite microbilor să se dezvolte nestingheriți.

Cauza cea mai frecventă a sinuzitei este infecția virală, însă și cea bacteriană poate duce la inflamarea mucoasei sinusurilor și la dezvoltarea sinuzitei. Alți factori declanșatori pot include alergiile și astmul, diferiți poluați prezenți în aer și produse chimicale sau alti iritanți.

Factori de risc asociați cu sinuzita

Oricine poate suferi de sinuzită, însă există anumiți factori care pot crește probabilitatea de dezvoltare a acestei inflamații, cum ar fi:

• Probleme legate de structura nasului – cum ar fi deviația de sept sau polipii nazali;
• Sistem imunitar slăbit;
• Istoric medical personal de alergii;
• Fibroză chistică – problemă care permite acumularea de mucus la nivelul plămânilor și a altor membrane mucoase din organism;
• Expunerea la mucegai;
• Fumatul;
• Infecțiile dentare;
• Răceală sau alte infecții ale tractului respirator superior cauzate fie de virusuri, fie de bacterii sau fungi.

În cazul răcelilor sau alergiilor, este posibil ca acestea să producă o cantitate excesivă de mucus care se poate acumula și care poate reprezenta un mediu propice pentru dezvoltarea microbilor inclusiv în sinusuri.

Diagnosticarea sinuzitei

Pentru a diagnostica sinuzita, medicul se va interesa prima dată de simptomele prezentate, de istoricul medical personal și familial, dar și de alte aspecte ale stilului de viață (anamneză), după care va efectua un examen clinic general.

Este posibil ca în această etapă medicul să verifice căile nazale pentru urme de inflamație și să apese în zona frunții și a nasului pentru a observa dacă există durere sau senzație de presiune.

În majoriatea cazurilor medicul va putea diagnostica sinuzatia doar în baza acestor consultații. Cu toate acestea, este posibil ca specialistul să recomande teste și analize adiționale, mai ales dacă este vorba de sinuzită cronică.

Obiectivul testelor adiționale este de a evidenția acumularea de mucus și orice potențiale anomalii structurale ale nasului, cum ar fi prezenta polipilor. Câteva dintre investigațiile care ar putea fi recomandate includ:

• Teste imagistice – cum ar fi radiografia tradițională, tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM sau RMN) pentru a oferi imagini detaliate ale sinusurilor.
• Endoscopie nazală – procedură care implică introducerea în nas a unui tub flexibil și subțire care este prevăzut cu lumină proprie și cameră, pentru a putea vizualiza interiorul cailor nazale și condiția mucoasei, dar și pentru a recolta culturi pentru a detecta potențiala prezență a virusurilor, bacteriilor sau a fungilor.
• Teste specifice prin care se pot identifica potențial factori de mediu care pot cauza reacții alergice.
• Analize de sânge – prin care se pot identifica afecțiuni care pot slăbi sistemul imunitar, cum ar fi HIV/SIDA.

Diagnosticarea exactă a sinuzitei și a cauzei acesteia reprezintă o etapă foarte importantă întrucât tratamentul va depinde și de acest factor.

Tratarea sinuzitei

Pentru a recomanda tratamentul corespunzător, medicul va lua în considerare nu numai cauza sinuzitei, ci și:

• Vârsta persoanei afectate;
• Sănătatea generală a acesteia și istoricul medical personal;
• Severitatea afecțiunii;
• Gradul de toleranță la anumite medicamente;
• Preferințele persoanei afectate, întrucât unele medicamente pot fi sub forma de spray-uri, picături, unguente sau pastile orale.

Întrucât majoritatea cazurilor de sinuzită sunt cauzate de infectare virală, asta înseamnă că nu există tratament specific, întrucât antibioticele sunt folositoare doar împotriva bacteriilor. În aceste situații se pot administra medicamente pentru ameliorarea simptomelor cum ar fi reducerea durerii și decongestionarea nazală.

Dacă intensitatea simptomelor nu este redusă după o săptămână sau două, este posibilă prezența unei infecții bacteriene, motiv pentru care trebuie stabilită o altă consultație de specialitate pentru ca medicul să recomande tratament antibiotic.

Opțiunea chirurgicală este recomandată atunci când metodele medicamentoase nu au avut efectul dorit. Printr-o astfel de intervenție se pot curăța sinusurile, se poate repara deviația de sept sau se pot înlătura polipii, în funcție de caz.

Prevenirea sinuzitei

În funcție de cauză, există câteva metode prin care se poate reduce riscul de dezvoltare a sinuzitei, cum ar fi:

• Evitarea contactului cu persoanele care sunt răcite sau care prezintă infecții respiratorii;
• Prevenirea reacțiilor alergice prin folosirea medicamentelor prescrise și evitarea factorilor declanșatori;
• Spălatul des pe mâini;
• Evitarea atingerii gurii, nasului sau a ochilor cu mâinile murdare;
• Renunțarea la fumat.

Deoarece sinuzita poate produce complicații mult mai severe (în special cea cronică), cum ar fi pierderea vederii sau meningita și alte infecții, este recomandată o consultație de specialitate pentru a primi tratamentul corespunzător cât mai curând posibil, mai ales dacă simptomele persistă sau se agravează.

Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să discutați cu un medic specialist pentru a primi informațiile și recomandările corespunzătoare.

Sursă foto: Pexels

Distribuie postarea

Tags

ORL sinusuri sinuzita

---

Angisan

18 Apr, 2023