Schizofrenia: Simptome, Cauze, Tratament
Schizofrenia este o tulburare mintală severă, care afectează felul în care este percepută realitatea. De cele mai multe ori, aceasta se poate manifesta prin halucinații, iluzii și gândire extrem de dezorientată, care pot reduce calitatea vieții și independența.
Întrucât schizofrenia necesită tratament permanent, este recomandată o consultație psihiatrică pentru a primi atenția medicală necesară. Este posibil ca tratamentul timpuriu să țină sub control simptomele prezentate, înainte ca alte complicații să apară.
Semnele și simptomele schizofreniei
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), schizofrenia provoacă psihoză și este asociată cu probleme semnificative care pot afecta viața personală, familială, profesională și așa mai departe.
Schizofrenia este caracterizată prin perceperea anormală a realității și prin schimbarea comportamentului. Este posibil ca persoana afectată de schizofrenie să manifeste:
- Iluzii persistente – prin care persoana consideră anumite scenarii ca fiind adevărate, chiar dacă există dovezi contrarii foarte clare;
- Halucinații persistente – persoana afectată putând atinge, mirosi, vedea sau simți obiecte sau persoane care nu sunt prezente cu adevărat;
- Impresii legate de control și influență – ceea ce înseamnă că persoana afectată poate crede că ideile, gândurile și acțiunile sale sunt controlate sau influențate de alte persoane;
- Comportament eratic sau neobișnuit – caracterizat prin acțiuni sau reacții care nu corespund cu acțiunea sau scenariul curent, dar care par complet normale pentru persoana afectată;
- Simptome negative – care pot include vorbire foarte limitată, expresie redusă a sentimentelor, incapacitatea de a prezenta interes sau plăcere, retragere socială sau agitație extremă.
Persoanele care suferă de schizofrenie pot prezenta și probleme persistente asociate cu abilitățile cognitive, cum ar fi memoria, gândirea sau abilitatea de a rezolva anumite probleme.
Conform OMS, cel puțin o treime dintre persoanele cu schizofrenie prezintă o remisie a simptomelor, în timp ce altele pot prezenta cicluri de remisie-agravare de-a lungul vieții. Din păcate însă, există și o a treia categorie de persoane, acelea care prezintă doar o agravare a simptomelor odată cu înaintarea în vârstă.
Cauzele și factorii de risc ai schizofreniei
Chiar dacă nu este cunoscută cu exactitate cauza schizofreniei, experții din acest domeniu sunt de părere că problema apare în urma unei combinații de factori genetici, factori de mediu și chimia generală a creierului care se ocupa cu trimiterea tuturor „mesajelor”.
Este posibil ca prezența problemelor la nivelul unor chimicale cerebrale, cum ar fi neurotransmițătorii dopamină și glutamatul să contribuie la apariția schizofreniei. Mai mult decât atât, există studii care au observat și anumite anomalii structurale ale creierului, prezente de regulă doar în rândul persoanelor cu schizofrenie.
În baza tuturor acestor rezultate și opinii, au putut fi determinați anumiți factori care ar putea crește riscul de dezvoltare a schizofreniei, cum ar fi:
- Istoric familial de schizofrenie;
- Complicații asociate cu sarcina sau nașterea, cum ar fi malnutriția sau expunerea la toxine sau virusuri care pot afecta dezvoltarea cerebrală;
- Consumul de droguri psihoactive sau psihotrope în copilărie sau adolescență.
Deoarece persoanele care suferă de schizofrenie nu sunt de regulă conștiente de comportamentul și de schimbările anormale prezentate, obținerea ajutorului medical necesar reprezintă de obicei o responsabilitate a familiei sau a celor apropriați persoanei afectate.
Potențiale complicații ale schizofreniei
Lăsată netratată, schizofrenia poate cauza probleme severe care pot afecta activitățile zilnice sau care pot pune viața în pericol. Câteva complicații care pot fi cauzate sau asociate cu schizofrenia includ:
- Gânduri și tentative suicidare;
- Tulburare anxioasă sau tulburare obsesiv compusivă;
- Depresie;
- Abuzul de alcool sau alte droguri;
- Incapacitatea de a lucra sau de a învăța;
- Izolare socială;
- Comportament violent.
Întrucât schizofrenia poate afecta viață profesională, incapacitatea de a lucra poate duce și la probleme financiare, care pot rezulta în privarea de alimente și medicamente sau chiar pierderea locuinței.
Diagnosticarea schizofreniei
Diagnosticare schizofreniei se realizează prin înlăturarea altor tulburări mintale care pot cauza simptomele și determinarea dacă schimbările prezentate sunt cauzate de abuzul de droguri, de aportul anumitor medicamente sau de alte probleme de sănătate.
Pentru a confirma prezența schizofreniei, este posibil ca medicul specialist să apeleze la:
- Examen clinic general – pentru a înlătura alte potențiale cauze ale simptomelor prezentate și pentru a verifica prezența complicațiilor adiționale;
- Teste și screeninguri – cum ar fi cel pentru alcool sau droguri, dar și teste imagistice cum ar fi RMN-ul sau tomografia computerizată;
- Evaluare psihiatrică – prin care specialistul poate observa comportamentul persoanei afectate, tiparul de gândire, prezența sau absența iluziilor sau a halucinațiilor. Tot prin aceste discuții medicul poate afla dacă exista gânduri suicidare, gânduri violente sau comportament dăunător, cum ar fi abuzul de droguri.
Întrucât tratamentul va depinde de cauza simptomelor, este foarte importantă determinarea cu exactitate a schizofreniei sau a altor tulburări mintale, pentru a obține ajutorul necesar.
Tratarea schizofreniei
Deoarece nu există tratament curativ pentru schizofrenie, opțiunile terapeutice disponibile sunt axate pe ameliorarea și gestionarea simptomelor prezentate.
Pentru că fiecare caz de schizofrenie este diferit, este importantă realizarea consultațiilor psihiatrice necesare, pentru ca medicul specialist să poată prescrie tratamentul și dozajul corespunzător fiecărui caz în parte.
Opțiunile terapeutice disponibile pentru această problema includ:
- Tratamente medicamentoase – care pot ajuta la reducerea halucinațiilor și a iluziilor;
- Terapii specifice – axate pe normalizarea tiparelor de gândire, pe îmbunătățirea abilitaților de comunicare și interacționare și terapii axate pe reabilitatea persoanei cu schizofrenie. Tot în acest criteriu pot exista și terapii menite special pentru familia persoanei afectate, pentru a oferi susținere și ajutor membrilor.
- Spitalizare – aceasta poate fi recomandată atunci când persoana bolnavă prezintă simptome severe și agitație. Prin spitalizare, se asigură siguranța persoanei afectate, nutriția și igiena corespunzătoare și obținerea somnului necesar.
Impactul schizofreniei
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, schizofrenia afectează aproximativ 24 de milioane de persoane la nivel global și apare cel mai des în timpul adolescenței sau în jurul vârstei de 20-30 de ani.
Chiar dacă nu este cea mai comună tulburare mintală, schizofrenia are totuși un impact major asupra calității vieții și independenței, mai ales dacă este lăsată netratată.
La fel ca alte boli cronice, prognosticul pentru schizofrenie depinde de mai mulți factori personali cum ar fi diagnosticarea timpurie a problemei și dorința persoanei afectate de a urma tratamentul prescris.
Chiar dacă schizofrenia poate crește riscul de deces, întrucât poate provoca gânduri și tentative suicidare, persoanele care primesc tratamentul corespunzător pot avea o viață productivă și ridicată din punct de vedere al calității.
Întrucât este foare importantă obținerea tratamentului cât mai rapid posibil, este recomandată o consultație de specialitate dacă există simptome specifice schizofreniei sau factori de risc asociați cu această tulburare.
Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să discutați cu un medic specialist pentru a primi informațiile și recomandările corespunzătoare.
Referințe:
2. Pexels