Hipertensiunea arteriala: Simptome, Cauze, Tratament

14 Mar, 2023.7 min

Tensiunea arterială este forța pe care o exercită sângele asupra pereților arteriali. Atunci când această presiune depășește limitele normale, problema poartă numele de hipertensiune arterială.

Valorile presiunii sângelui asupra pereților vasculari sunt reprezentate prin două seturi de numere și anume:

Tensiunea sistolică – valorile înregistrate reprezentând presiunea sângelui atunci când inima se contractă;
Tensiunea diastolică – valorile înregistrate reprezentând presiunea sângelui asupra vaselor de sânge în timpul relaxării (perioada dintre bătăile inimii).

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, hipertensiunea arterială este diagnosticată atunci când valorile sistolice sunt egale sau mai mari de 140 mmHg și/sau valorile diastolice sunt egale sau mai mari de 90 mmHg.

Este estimat că aproximativ 1,28 miliarde de persoane cu vârsta cuprinsă între 30 și 79 de ani suferă de hipertensiune arterială, la nivel global. Mai mult decât atât, aproximativ 46% dintre adulții cu hipertensiune arterială nu stiu că suferă de această problemă.

Având în vedere riscurile asociate cu nivelul ridicat al tensiunii arteriale, este recomandată o consultație de specialitate cât mai curând posibil, mai ales dacă exista semne și simptome specifice.

Semnele și simptomele tensiunii arteriale

De obicei hipertensiunea arterială nu prezintă simptome evidente, motiv pentru care numeroase persoane nu stiu că suferă de această problemă.

Cu toate acestea, odată ce tensiunea arterială a ajuns la valori foarte ridicate, este posibil să apară simptome specifice cum ar fi:

Durere de cap sau cefalee;
Greață;
Vărsături;
Amețeală sau vertij;
Tulburări de vedere;
Palpitații.

Întrucât aceste simptome pot reprezenta o criză hipertensivă, este recomandată apelarea la serviciile medicale de urgență, mai ales dacă persoana suferă și de alte afecțiuni sau complicații.

Cauzele și tipurile hipertensiunii arteriale

În funcție de cauză, hipertensiunea poate fi de două tipuri. Mai mult decât atât, fiecare dintre aceste două tipuri poate avea și factori specifici care pot crește riscul de dezvoltare a acestei probleme.

Hipertensiunea arterială primară

Chiar dacă acest tip de hipertensiune are și cauze care nu pot fi evitate, cum ar fi înaintarea în vârstă, multe alte cauze și factori de risc pot fi evitați, cum ar fi stilul de viață nesănătos. Câteva dintre cele mai comune cauze ale acestui tip de hipertensiune includ:

Obezitatea – această problemă reprezentând un factor de risc atât pentru hipertensiune, cât și pentru numeroase boli cardiovasculare;
Consumul exagerat de alcool – acest obicei dvunator putând crește riscul de dezvoltare a hipertensiunii arteriale atât în rândul persoanelor de sex masculin, cât și în rândul persoanelor de sex feminin;
Stilul de viață sedentar – de-a lungul timpului s-a dovedit că nivelul redus de activitate fizică poate crește riscul de dezvoltare a hipertensiunii arteriale;
Vârsta – majoritatea cazurilor de hipertensiune arterială sunt întâlnite în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 65 de ani;
Prezența diabetului sau a sindromului metabolic – persoanele diagnosticate cu oricare dintre aceste afecțiuni prezintă un risc mai ridicat de dezvoltare a hipertensiunii arteriale primare.

Hipertensiunea arterială secundară

Cauzele acestui tip de hipertensiune includ anumite afecțiuni sau chiar și unele tipuri de medicamente. Hipertensiunea arterială secundară poate apărea brusc și poate fi mai severă decât cea primară. Problemele medicale care pot cauza acest tip de hipertensiune includ:

Bolile renale;
Apneea obstructivă în somn;
Malformații congenitale cardiace;
Probleme asociate cu tiroida;
Consumul drogurilor ilegale;
Efecte secundare ale unor anumite medicamente;
Probleme asociate cu glanda suprarenală.

Complicații asociate cu hipertensiunea arterială

Presiunea excesivă exercitată pe pereții arterelor poate leza vasele de sânge și celelalte organe din corp. Cu cât tensiunea arterială este mai ridicată și lăsată netratată, cu atât mai grave sunt leziunile provocate de această problemă.

Hipertensiunea arterială necontrolată poate duce la numeroase complicații, cum ar fi:

Infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC) – hipertensiuneă arterială poate duce la vase sangvine rigide sau îngroșate, lucru care reprezintă un factor de risc pentru AVC sau infarctul miocardic;
Anevrism – presiunea excesivă exercitată pe pereții vaselor de sânge poate duce la slăbirea acestora și la formarea unui anevrism;
Insuficiență cardiacă – din cauza hipertensiunii arteriale, inima trebuie să lucreze mai mult decât de obicei, ceea ce poate duce la îngroșarea peretelui cardiac și la reducerea abilitații de pompare corespunzătoare a sângelui în organism;
Demență – îngustarea sau blocarea arterelor poate întrerupe circulația sangvină către creier. Această problemă poate duce la apariția unui anumit tip de demență și anume demența vasculară.

Diagnosticarea cât mai rapidă a hipertensiunii arteriale și începerea tratamentului corespunzător poate reduce riscul de apariție a complicațiilor și a simptomelor severe.

Diagnosticarea hipertensiunii arteriale

Diagnosticarea acestei probleme se realizează prin verificarea valorilor tensiunii arteriale. De regulă, această verificare se efectuează în timpul unei consultații de rutină, în cabinetul medicului de familie.

Dacă valorile sunt ridicate, atunci medicul poate cere măsurarea acestora la intervale mai scurte de timp, întrucât diangosticul nu poate fi pus doar în baza unei singure verificări.

În cazul în care valorile rămân la fel de ridicate pe parcursul tuturor verificărilor, medicul poate cere teste adiționale pentru a înlătura alte potențiale cauze. Câteva dintre testele care pot fi recomandate includ:

Analize de sânge pentru a verifica valorile colesterolului și alți markeri specifici;
Investigații care înregistrează activitatea electrică a inimii (electrocardiofia);
Teste imagistice (ecografii) pentru a analiza inima sau rinichii;
Holter pentru înregistrarea tensiunii arteriale pe o perioadă de 24 de ore.

Pe lângă evidențierea cauzelor exacte care pot duce la apariția hipertenisunii, aceste teste pot analiza și potențialul efect al hipertensiunii asupra organelor din corp. În tot acest timp, medicul specialist poate recomanda tratament persoanalizat pentru reducerea valorilor tensiunii arteriale și gestionarea corespunzătoare a acesteia.

Tratarea hipertensiunii arteriale

De cele mai multe ori, schimbarea stilului de viață poate ajuta la gestionarea hipertensiunii arteriale. Este posibil ca medicul specialist să recomande anumite schimbări în viața de zi cu zi, cum ar fi:

Consumul unei diete sănătoase din punct de vedere cardiac;
Exerciții sau activități fizice regulate pentru a evita sedentarismul și riscurile asociate cu acest stil de viață;
Menținerea unei greutăți corporale normale;
Limitarea consumului de alcool;
Renunțarea la fumat;
Obținerea orelor necesare de somn (între 7 și 8 ore de somn pe noapte).

Dacă schimbările aduse stilului de viață nu sunt de ajuns pentru a menține tensiunea arterială în limite normale, atunci medicul poate recomanda și opțiuni medicamentoase pentru reducerea valorilor hipertensiunii.

Tipul medicamentelor și numărul acestora depind de sănătatea generală și de valorile tensiunii arteriale prezentate. De obicei două sau trei medicamente de acest tip au un efect mai bun comparativ cu un singur medicament. Cu toate acestea, poate dura o anumită perioadă până când se va găsi combinația perfectă pentru fiecare caz în parte.

Întrucât hipertensiunea arterială poate avea complicații severe sau chiar letale, este recomandată verificarea periodică a valorilor tensiunii arteriale sau contactarea unui medic specialist dacă există factori de risc specifici sau orice simptome asociate cu această problemă!

Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să discutați cu un medic specialist pentru a primi informațiile și recomandările corespunzătoare.

Referinte:

1. World Health Organization

2. Pexels