Gripa: Simptome, Cauze, Tratament

13 Jun, 2023.7 min

Gripa este o afecțiune respiratorie care apare în urma infectării cu virusurile influenza. Aceasta este foarte contagioasă și se poate răspândi prin picăturile de salivă expectorate prin tuse, strănut sau prin simplă conversație.

Chiar dacă majoritatea persoanelor tind să își revină singure după o anumită perioadă, există însă și cazuri când gripa poate cauza complicații severe sau chiar letale, motiv pentru care trebuie programată o consultație de specialitate, pentru a primi atenția medicală necesară.

Persoanele care au un risc mai mare de dezvoltare a complicațiilor includ:

Copiii cu vârsta mai mică de doi ani;
Adulții cu vârsta mai mare de 65 de ani;
Persoanele care trăiesc în cămine sau alte instituții asemănătoare;
Persoanele care au un sistem imunitar slăbit;
Femeile care sunt însărcinate sau care doresc să rămână însărcinate în timpul sezonului gripal;
Persoanele care suferă deja de alte afecțiuni cronice cum ar fi astmul, diabetul, boli cardiace, boli renale, hepatice etc.

Gripa este deseori confundată cu răceala întrucât au multe semne și simptome în comun. Cu toate acestea, este necesară diagnosticarea exactă a problemei pentru a primi tratamentul corespunzător și monitorizarea atentă a stării de sănătate, atunci când este cazul.

Semnele și simptomele gripei

De cele mai multe ori gripa începe prin tuse, durere în gât și rinoree (scurgere de mucozități nazale), ceea ce poate semănă cu o simplă răceală. Cu toate acestea, una dintre principalele diferențe dintre gripă și răceală este faptul că răceala evoluează lent, în timp ce gripa tinde să se amplifice brusc. Mai mult decât atât, semnele și simptomele gripei sunt de regulă mult mai severe față de cele ale răcelii și pot include:

Febră;
Dureri musculare;
Tuse seacă persistentă;
Durere de cap;
Dispnee;
Rinoree sau congestie nazală;
Vărsături sau diaree;
Frisoane;
Durere în gât;
Oboseală.

Majoritatea persoanelor tind să se trateze acasă, fără a fi nevoie de intervenția medicului. Cu toate acestea, este necesară o consultație specializată dacă simptomele se agravează sau dacă există un risc mai mare de apariție a complicațiilor.

Este necesară contactarea serviciilor medicale de urgență dacă apar convulsii, dacă respirația devine greu de realizat, dacă există dureri în piept sau dacă sunt exacerbate problemele medicale existente deja.

Diferența dintre răceală și gripă

Atât gripa, cât și răceala sunt afecțiuni respiratorii care provoacă simptome similare. Cu toate acestea, ambele infecții sunt cauzate de virusuri diferite, ceea ce creează totuși o anumită diferență.

Pe lângă simptomele mult mai mai ușoare ale răcelii, există și un risc mai mic ca aceasta să provoace și alte complicații. În cazul gripei însă, aceasta poate duce la apariția sinuzitei, a pneumoniei, a sepsisului sau a infecțiilor auriculare.

Este importantă determinarea exactă a infecției, întrucât tratamentul și monitorizarea stării de sănătate va depinde de afecțiunea prezentă. În timp ce răceala este tratată simptomatic, iar corpul este lăsat să facă față singur virusului, în cazul gripei este posibilă administrarea de medicamente specifice (antivirale) pentru a reduce din severitatea afecțiunii și din timpul total de îmbolnăvire.

Cauzele gripei

Virusurile influenza pot fi răspândite prin picăturile de salivă expectorate în timpul unei conversații sau prin tuse sau strănut. Acestea pot fi inhalate direct sau pot fi introduse în organism prin intrarea în contact cu obiecte infectate cum ar fi bani, telefoane sau tastaturi și atingerea apoi a nasului, gurii sau ochilor.

Întrucât aceste virusuri sunt într-o continuă schimbare noi tulpini tind să apară în mod regulat, ceea ce înseamnă că persoanele care au avut gripă în trecut pot fi reinfectate întrucât anticorpii nu recunosc tulpina nouă.

Factorii de risc ai gripei

Chiar dacă gripa poate afecta pe oricine indiferent de vârstă sau sex, există însă anumiți factori care pot crește riscul de dezvoltare a acestei infecții sau a complicațiilor asociate, cum ar fi:

Vârsta – gripa tinde să fie mai severă în rândul persoanelor vârstnice (peste 65 de ani) și în rândul copiilor cu vârsta mai mică de 2 ani;
Mediul de trai sau cel profesional – persoanele care trăiesc sau care lucrează în medii populate cum ar fi cămine, spitale, școli sau grădinițe au un risc mai mare de contactare a gripei;
Sistem imunitar slăbit – fie că este vorba de tratament împotriva cancerului, de HIV/SIDA, de utilizarea îndelungată a steroizilor sau alte motive, toate acestea pot duce la slăbirea sistemului imunitar și la creșterea atât a probabilității de infectare cu virusurile influenza, cât și a riscului de apariție a complicațiilor;
Afecțiuni cronice – astmul, bolile metabolice, diabetul, afecțiuni pulmonare, cardiace etc, toate acestea pot creste riscul de apariție a complicațiilor asociate cu gripa;
Sarcina – femeile însărcinate au un risc mai mare de apariție a complicațiilor gripei, în special în trimestrul doi și trei. Acest risc tinde să persiste chiar și după două săptămâni de la naștererea bebelușului;
Obezitatea – persoanele cu un indice de masă corporal de 40 sau mai mare tind să prezinte un risc mai ridicat de apariție a complicațiilor.

Este recomandată o consultație medicală de specialitate dacă există factori de risc pentru complicații ale gripei, pentru a primi tratamentul și recomandările corespunzătoare fiecărui caz în parte.

Tratarea gripei

Majoritatea cazurilor de gripă sunt destul de ușoare încât să poată fi tratate acasă prin odihnă și medicamente eliberate fără prescripție medicală pentru ameliorarea simptomelor de durere.

Indiferent de medicamentul ales, este recomandată citirea cu atenție a prospectului și respectarea instrucțiunilor date fie de medic, fie de farmacist, întrucât unele medicamente pot avea reacții adverse sau pot fi contraindicate copiilor.

Dacă gripa este severă sau există risc de complicații, atunci medicul poate prescrie medicamente antivirale care pot reduce din intensitatea infecției. Întrucât antibioticele nu au afect asupra virusurilor, medicul va prescrie aceste medicamente doar dacă există și o infecție bacteriană alături de cea virală.

Pentru a ajuta cât mai mult organismul, actiunile realizate în propria casă ar trebui să includă:

Odihnă;
Consumul corespunzător de lichide;
Evitarea alcoolului și a fumatului.

Prevenirea gripei

Întrucât orice afecțiune este mai ușor de prevenit decât de tratat, riscul de dezvoltare a gripei poate fi redus prin următoarele metode:

Igienă corespunzătoare, în special spălatul des pe mâini;
Menținerea unui sistem imunitar puternic;
Evitarea grupurilor mari de persoane, în special în sezonul gripal.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), vaccinarea reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire a afecțiunii, motiv pentru care este sugerată discutarea cu medicul de familie despre această opțiune.

OMS recomandă în mod special vaccinarea anuală a următoarelor persoane:

Femeile însărcinate;
Copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani;
Persoanele cu vârsta de cel putin 65 de ani;
Cele care suferă de alte afecțiuni cronice;
Persoanele care lucrează în domeniul medical.

În rândul adulților sănătoși, vaccinul împotriva gripei oferă protecție chiar și atunci când tulpina virusurilor aflate în mediu nu este asemănătoare cu cea a virusurilor din vaccin. În rândul vârstnicilor, vaccinul poate fi mai puțin eficient în prevenirea infecției, însă poate reduce semnificativ din severitatea afecțiunii și din riscul de dezvoltare a complicațiilor [1].

Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să discutați cu un medic specialist pentru a primi informațiile și recomandările corespunzătoare.

Surse: