Boala pulmonară obstructivă cronică: Simptome, Cauze

23 May, 2023.6 min
Boala pulmonară obstructivă cronică: Simptome, Cauze

Boala pulmonară obstructivă cronică sau BPOC este o afecțiune pulmonară comună care restrictionează fluxul de aer și care produce probleme respiratorii.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, BPOC este a treia cauză principală de deces la nivel global, reprezentând 3,23 de milioane de decese, doar în anul 2019.

Fumatul și aerul poluat reprezintă principalele cauze ale BPOC-ului, majoritatea persoanelor afectate prezetand și un risc mai mare de dezvoltare a altor afecțiuni sau probleme de sănătate.

Întrucât boala pulmonară obstructivă cronică poate avea complicații severe sau chiar letale, este recomandată o consultație de specialitate dacă există simptome asociate cu această boală.

Semnele și simptomele bolii pulmonare obstructrive cronice

De obicei semnele și simptomele acestei afecțiuni apar abia atunci când au apărut deja leziuni semnificative la nivelul plămânilor și tind să se agraveze odată cu trecerea timpului, mai ales dacă persoana afectată fumează sau este expusă la fumul de țigară.

Cele mai comune semne și simptome ale BPOC-ului includ:

  • Dispneea, mai ales după efectuarea activităților fizice;
  • Respirație șuierătoare;
  • Presiune în piept;
  • Tuse cronică productivă;
  • Infecții respiratorii dese;
  • Lipsă de energie;
  • Scăderea neintenționată în greutate;
  • Umflarea picioarelor, tălpilor sau a gleznelor.

Adițional, este posibil ca unele persoane cu BPOC să sufere episoade de exacerbare a bolii, care se manifestă prin simptome mult mai severe timp de câteva zile.

Este recomandată o consultație de specialitate dacă simptomele se agravează, dacă există tulburări respiratorii severe sau dacă există semne ale unei infecții, cum ar fi prezența febrei.

Cauzele bolii pulmonare obstructive cronice

Cea mai comună cauză a BPOC-ului este fumatul. Cu toate acestea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) menționează că există mai multe procese realizate la nivelul căilor aeriene pot duce la îngustarea acestora și la apariția bolii pulmonare obstructive cronice.

De obicei BPOC-ul evoluează gradual și poate rezulta dintr-o combinație de mai mulți factori de risc, cum ar fi:

  • Expunerea la fumul de țigară;
  • Aerul poluat în interiorul camerelor – cum ar fi cel produs în urma arderii lemnelor și a cărbunilor sau răspândirea neintenționată a erbicidelor sau pesticidelor în interiorul casei;
  • Expunerea la praf, fum și alte chimicale (problema întâlnită des în anumite domenii profesionale);
  • Anumite evenimente prezente încă din momentul concepției, cum ar fi dezvoltarea anormală în uter, nașterea prematură sau contractarea frecventă a infecțiilor respiratorii în tinerețe, ceea ce ar putea împiedica dezvoltarea corespunzătoare a plămânilor;
  • Prezenta astmului;
  • Deficitul de antitripsină alfa-1, o problemă genetică rară care poate cauza BPOC la vârste fragede.

Prezența bolii pulmonare obstructive cronice poate fi suspectată atunci când există câteva dintre simptomele menționate mai sus, însă vor fi necesare și teste adiționale întrucât multe dintre aceste schimbări pot face parte și din tabloul simptomatic al altor afecțiuni.

Diagnosticarea bolii pulmonare obstructive cronice

Pe lângă faptul că BPOC-ul tinde să fie diagnosticat abia în stadiile avansate, când plămânii sunt lezați semnficativ, această boală este deseori confundată și cu alte afecțiuni, ceea ce duce astfel la un diagnostic incorect.

Pentru a stabili un diagnostic cât mai exact, medicul specialist se va interesa de istoricul medical personal și familial, de semnele și simptomele prezentate și de potențiala expunere la fum, iritanți sau alte produse chimice (anamneză).

După efectuarea anamnezei, specialistul poate cere efectuarea anumitor teste și analize cum ar fi:

  • Teste pentru verificarea funcțiilor pulmonare – prin care se va măsură cantitatea de aer insipirată și expirată și dacă exista destul oxigen în sânge. Cele mai comune teste de acest tip includ spirometria și folosirea unui pulsoximetru în timpul mersului.
  • Radiografie pulmonara – pe lângă faptul că acest test imagistic poate înlătură alte potențiale cauze suspectate, radiografia pulmonară poate evidenția și prezenta emfizemului, adică una dintre principalele cauze ale BPOC-ului.
  • Tomografie computerizată – prin care se poate evidenția emfizemul și se poate face screening pentru cancerul pulmonar;
  • Gazometrie – test prin care se verifică abilitatea plămânilor de a introduce oxigen în sânge și de a înlătură dioxidul de carbon;
  • Analize de laborator – care pot fi folosite pentru a înlătura alte potențiale cauze care ar putea să se manifeste prin același tablou simptomatic ca BPOC-ul.

Este importantă diagnosticarea corectă a bolii pulmonare obstructive cronice, pentru a putea beneficia de tratamentul corespunzător.

Tratarea bolii pulmonare obstructive cronice

Tratamentul disponibil pentru BPOC poate ameliora simptomele, poate preveni apariția complicațiilor și poate încetini progresul afecțiunii. De cele mai multe ori acest tratament este recomandat de către un pneumolog, însă pot exista și echipe formate din mai multe cadre medicale și specialiști.

Oxigenoterapia

Dacă oxigenul din sânge are un nivel prea mic, este posibil ca medicul să recomande suplimentarea acestuia fie prin folosirea măștilor, fie prin canule nazale.

Aceste dispozitive pot îmbunătăți respirația, iar unele dintre ele pot fi portabile, ceea ce înseamnă că persoana afectată se poate mișca în timp ce primește oxigenul necesar.

Tratament chirurgical

Această opțiune este recomandată de obicei persoanelor care prezintă cazuri severe de BPOC sau atunci când celelalte opțiuni nu au avut efectul dorit.

Tratamentul chirurgical implică mai multe tehnici și proceduri, care pot varia de la îndepărtarea spatiilor de aer anormal de mari din plămâni, la reducerea volumului acestor organe prin îndepărtarea țesutului pulmonar lezat.

Adițional, transplantul de plămâni reprezintă și el o potențială opțiune, care chiar dacă prezintă beneficii majore, are în același timp și riscuri semnificative.

Dacă medicul specialist recomandă un astfel de tratament, este indicată discutarea cu acesta despre fiecare opțiune în parte și despre avantajele și dezavantajele fiecăreia.

Schimbări aduse stilului de viață

Anumite schimbări aduse stilului de viață pot ameliora simptomele prezentate, cum ar fi:

  • Renunțarea la fumat. Este posibil ca medicul să recomande câteva opțiuni pentru a crește șansele de reușită, dacă acest obicei este greu de întrerupt;
  • Evitarea fumului de țigară și a altor gaze toxice;
  • Obținerea nutrienților necesari pentru a menține organismul și sistemul imunitar în condiții optime. Este indicată colaborarea cu un dietetician pentru a primi planul alimentar corespunzător;
  • Efectuarea regulată de exerciții fizice. Pentru a evita potențiale accidentări, este recomandată discutarea în prealabil cu medicul de familie, iar dacă acesta permite, să se colaboreze cu un antrenor personal care poate recomanda exerciții bazate pe actuala condiție fizică.

Întrucât BPOC-ul poate fi o afecțiune letală, este recomandată programarea pentru o consultație de specialitate dacă există factori de risc sau simptome specifice, pentru a primi atenția medicală necesară!

Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să discutați cu un medic specialist pentru a primi informațiile și recomandările corespunzătoare.

Referinte:

  1. World Health Organization
  2. Pexels

Abonează-te la Newsletter

Fii mereu al curent cu ofertele, discount-urile și noutățile Angi San

Prin apasarea butonului de “Inscrie-te” confirmi ca ai cititi și că esti de acord cu Termenii și Condițiile.

keyboard_arrow_up