Ateroscleroza: Simptome, Cauze, Tratament
Ateroscleroza este caracterizată prin îngroșarea și întărirea arterelor din cauza acumulării graduale de grăsime pe pereții vaselor de sânge.
Întrucât sângele plin cu oxigen și nutrienți circulă prin artere pentru a ajunge la inimă și la toate celelalte organele și țesuturile importante din organism, este esențială menținerea unui flux normal de sânge.
Cu toate acestea, odată cu înaintarea în vârstă sau din cauza unui stil de viață nesănătos, este posibil ca pereții arterelor să se îngusteze din cauza acumulării treptate de grăsimi și calciu, ceea ce duce în cele din urmă la întreruperea circulației sangvine.
Ateroscleroza poate fi prezentă în orice arteră din corp, cum ar fi cele care oferă sânge inimii, creierului, picioarelor sau rinichilor.
Întrucât această problemă poate avea complicații severe sau chiar letale, este recomandată o consultație cardiologică dacă există semne și simptome specifice bolii.
Semnele și simptomele aterosclerozei
De multe ori ateroscleroza este asimptomatică. Semnele și simptomele acestei probleme tind să apară abia atunci când o artera este îngustată considerabil sau când este blocată complet de un cheag de sânge sau tromb.
Simptomele unei ateroscleroze moderate sau severe tind să depindă de artera afectată și anume:
- Durere sau presiune în piept (angină pectorală) – atunci când ateroscleroza este prezentă la nivelul arterelor inimii;
- Amorțeală la nivelul brațelor sau picioarelor, tulburări de vorbire și pierderea temporară a vederii – atunci când sunt îngustate arterele care oferă sânge creierului;
- Durere în timpul mersului, tensiune arterială scăzută la nivelul membrului afectat și prezența altor simptome asociate cu boala arterială periferică – atunci când ateroscleroza afectează arterele care oferă sânge membrelor superioare sau inferioare;
- Insuficiență renală sau hipertensiune arterială – atunci când sunt îngustate vasele de sânge care duc spre rinichi.
Întrucât diagnosticarea timpurie și administrarea cât mai devreme a tratamentului corespunzător poate împiedica agravarea aterosclerozei, este recomandată efectuarea frecventa a testelor necesare, mai ales dacă există factori de risc specifici.
În funcție de fiecare caz în parte, medicul specialist va putea menționa testele care ar trebui efectuate și frecvența acestora.
Factorii de risc ai aterosclerozei
Există mai mulți factori care pot crește riscul de dezvoltare a ateroscolerozei. Chiar dacă unii dintre aceștia nu pot fi evitați, cum ar fi înaintarea în vârstă și istoricul medical familial sau personal, există totuși anumiți factori care pot fi însă controlați, cum ar fi:
- Dieta nesănătoasă;
- Diabetul;
- Nivelul ridicat de colesterol;
- Hipertensiunea arterială;
- Stilul de viață sedentar sau lipsa de activitate fizică;
- Obezitatea;
- Apneea în somn;
- Fumatul.
Tratarea și gestionarea corespunzătoare a bolilor care sunt asociate cu creșterea riscului de ateroscleroză va putea reduce probabilitatea de dezvoltare a acestei probleme sau complicații.
Deoarece prevenția este mai ușor de realizat decât tratarea afecțiunii în sine, efectuarea testelor recomandate de către medicul specialist va putea oferi informații despre sănătatea curentă a arterelor și a sistemului cardiovascular general.
Cauzele aterosclerozei
Ateroscleroza este o afecțiune care evoluează treptat și care poate fi prezentă încă din copilărie. Chiar dacă nu este cunoscută cu exactitate cauza care duce la acumularea grăsimilor pe pereții vaselor de sânge, una dintre cele mai sugerate teorii este cea de lezare a membranelor interne a pereților vasculari.
Aceste leziuni, apărute în interiorul vaselor de sânge, pot fi cauzate de:
- Hipertensiune arterială;
- Diabet;
- Nivel ridicat de colesterol;
- Rezistență la insulină;
- Obezitate;
- Nivel ridicat de trigliceride;
- Fumatul sau mestecatul tutunului;
- Inflamații produse din diferite cauze, cum ar fi artrita, psoriazisul sau lupus.
Odată ce porțiunea internă a peretelui vascular a fost lezată, celulele sangvine și alte substanțe pot începe să se acumuleze în acea regiune. De-a lungul timpului, se pot acumula pe pereții vasculari și alte substanțe cum ar fi colesterolul și alte lipide, ceea ce îngustează arterele sau pot forma cheaguri de sânge care se rup de la masa principală și care pot circula prin sistemul sangvin până când rămân blocate în altă regiune a corpului.
Complicații ale aterosclerozei
Complicațiile asociate cu ateroscleroza depind de artera afectată. Cele mai comune complicații includ:
- Boala arterială coronariană – care apare atunci când ateroscleorza îngustează arterele inimii și care poate cauza mai departe durere în piept, infarct miocardic sau insuficiență cardiacă;
- Boala carotidiană – atunci când ateroscleroza îngustează arterele care oferă sânge creierului, problemă care poate duce la apariția unui accident vascular cerebral;
- Anevrism – o complicație severă sau chiar letală, caracterizată prin dilatarea unui vas de sânge. Anevrismele pot apărea oriunde în organism și pot fi letale atunci când se sparg;
- Boala arterială periferică – atunci când ateroscleroza îngustează arterele care oferă sânge brațelor sau picioarelor. Această problemă poate reduce sensbilitatea la nivelul membrelor afectate, iar în cazuri mai rare poate duce chiar și la dezvoltarea gangrenei;
- Boală renală cronică – când sunt îngustate arterele care oferă sânge rinichilor. Rinichii au nevoie de un flux continuu de sânge pentru a putea filtra și înlătură produsele reziduale din sânge și organism.
Întrucât toate aceste complicații pot avea un impact semnificativ asupra sănătății, este recomandată tratarea corespunzătoare a aterosclerozei pentru a reduce cât mai mult riscul de dezvoltarea a acestor afecțiuni adiționale.
Opțiunile terapeutice disponibile pentru tratarea aterosclerozei
Chiar dacă ateroscleroza poate pune viața în pericol, există însă mai multe opțiuni terapeutice care pot reduce riscul de complicații severe, atunci când sunt administrate cât mai din timp.
Obiectivele tratamentelor este de a încetini sau chiar opri dezvoltarea plăcilor de aterom, de a preveni formarea cheagurilor de sânge și de a trata simptomele prezentate. Pentru a realiza aceste obiective, medicul poate recomanda:
Schimbarea stilului de viață
Anumite schimbări aduse stilului de viață pot reduce riscul de complicații, fapt susținut și de un studiu publicat în 2014. Realizarea următoarelor schimbări ar putea preveni apariția problemelor mai târziu în viață:
- Renunțarea sau evitarea fumatului;
- Efectuarea regulată a exercițiilor fizice;
- Axarea pe o dietă sănătoasă din punct de vedere cardiovascular;
- Menținerea unei greutăți corporale normale;
- Evitarea consumului excesiv de alcool.
În funcție de schimbările recomandate, este indicată obținerea ajutorului specializat, cum ar fi plan dietetic realizat de un dietetician sau plan de exerciții fizice realizat de un antrenor personal, întrucât aceștia vor lua în considerare sănătatea generală, potențialele carențe existente și nivelul actual de activitate, pentru a preveni accidentări sau complicații adiționale.
Tratament medicamentos
În funcție de nevoile fiecărui pacient, medicul specialist va putea recomanda medicamente pentru a trata afecțiunile sau problemele adiționale de sănătate.
Prin administrarea unor medicamente specifice, este posibilă gestionarea corespunzătoare a nivelului de colesterol, menținerea în limitele normale a valorilor tensiunii arteriale și se poate ajuta la prevenirea formarii cheagurilor de sânge sau la apariția inflamației.
Pe lângă această alegere terapeutică, medicul poate recomanda și efectuarea schimbărilor necesare în stilul de viață. Cu toate acestea, trebuie menționat că stilul de viață sănătos nu va tine locul medicamentelor prescrise, motiv pentru care nu trebuie ignorat sau întrerupt planul medicamentos recomandat de către specialist.
Proceduri chirurgicale
Intervențiile chirurgicale sunt recomandate atunci când situația este severă, pentru a restabili cât mai rapid fluxul sangvin normal.
Opțiunile chirurgicale pot include atât metode tradiționale, cât și proceduri minim-invazive și anume:
- Angiografia coronariană cu stent – care implică lărgirea arterei înapoi în limintele normale și atașarea unui cilindru special pe pereții vasului de sânge pentru a-i menține diametrul cât mai mult timp posibil;
- Bypass – prin care se va atașa o arteră sănătoasă deasupra și dedesubtul zonei îngustate pentru ca sângele să poată ocoli porțiunea blocată;
- Aterectomie – procedură chirurgicală prin care este îndepărtat cheagul de sânge care blochează artera sau prin care sunt înlăturate plăcile de aterom acumulate.
În funcție de severitate, de locație, de sănătatea generală a pacientului, dar și de alți factori importanți, medicul va recomanda tratamentul care va oferi rezultatele cele mai bune și care va avea cel mai redus risc de complicații sau probleme adiționale.
Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să discutați cu un medic specialist pentru a primi informațiile și recomandările corespunzătoare.
Sursa foto: Pixabay
Distribuie postarea
Angisan
06 May, 2023