Aritmia reprezintă un ritm cardiac anormal, care poate fi prea lent, prea accelerat sau neregulat. Aceasta apare atunci când semnalele electrice de la nivelul inimii nu mai funcționează corespunzător, ceea ce face ca cele patru camere ale inimii să se relaxeze și să se contracte într-un ritm necoordonat.

Chiar dacă în multe cazuri aritmiile pot fi temporare sau inofensive, prezența acestora poate fi cauzată totuși și de anumite probleme cardiace severe care pot pune viața în pericol, motiv pentru care este recomandată o consultație cardiologică dacă există semne și simptome specifice acestei probleme.

Semnele și simptomele aritmiei

Este posibil ca uneori aritmia să fie asimptomatică. Cu toate acestea, atunci aritmia își face însă simțită prezența, semnele și simptomele ei tind să includă:

• Puls accelerat sau neregulat care poate fi simțit și la nivelul gâtului;
• Senzația că inima a ”sărit o bătaie”;
• Ritm cardiac lent.

Este recomandată o consultație de specialitate dacă aceste simptome sunt prezente, pentru a descoperi cauza exactă și pentru a primi tratamentul corespunzător.

Atunci când inima nu funcționează normal, este posibil să apară și alte simptome mai severe cum ar fi:

• Durere sau senzație de strângere în zona pieptului;
• Dispnee;
• Amețeală;
• Leșin;
• Palpitații;
• Hipotensiune sau tensiune arteriala mică.

Întrucât aceste simptome pot semnala prezența unei afecțiuni mult mai severe, este recomandată obținerea atenției medicale necesare cât mai rapid posibil.

Tipurile aritmiei

Aritmiile pot fi de mai multe tipuri, acestea fiind însă grupate în funcție de ritmul pulsului și anume:

• Tahicardie – atunci când ritmul cardiac este accelerat și trece peste limitele normale;
• Bradicardie – atunci când ritmul cardiac este lent și cu mult sub limitele normale.

În funcție de cauză și de porțiunea inimii care este afectată, atât tahicardia, cât și bradicardia se pot împărți mai departe în mai multe tipuri.

Tipurile tahicardiei

În ceea ce privește tahicardia, tipurile acesteia includ:

• Fibrilația atrială – caracterizată prin ritm cardiac neregulat cauzat de semnale electrice haotice. Aceasta poate fi temporară, însă unele cazuri de fibrilație atrială persistentă și netratată pot duce la complicații severe cum ar fi accidentul vascular cerebral (AVC).
• Flutter atrial – problemă similară cu fibrilația atrială însă bătăile inimii sunt mai organizate. La fel ca fibrilația atrială, flutterul atrial este și el asociat cu apariția accidentului vascular cerebral.
• Fibrilație ventriculară – un tip de aritmie care apare atunci când semnalele electrice haotice și rapide provoacă ventriculii (camerele inferioare ale inimii) să tremure, ceea ce poate duce la deces dacă problema nu este tratată la timp.
• Tahicardie ventriculară – problemă care apare tot la nivelul camerelor inferioare, semnalele electrice rapide împiedicând umplerea cu sânge a ventriculilor. În funcție de sănătatea generală, tahicardia ventriculară poate fi mai puțin severă sau poate reprezenta o urgență medicală.

Tipurile bradicardiei

Chiar dacă un ritm cardiac sub 60 de bătăi pe minut poate fi condiserat bradicardie, atunci când persoana este în stare de repaus, un astfel de ritm nu semnalizează întotdeauna o problemă de sănătate, mai ales în rândul atleților.

Atunci când există totuși o problemă, iar inima nu pompează sângele eficient din cauza ritmului lent, este posibil să fie prezentă una dintre cele două tipuri de bradicardie și anume:

• Sindromul de sinus bolnav – problemă asociată cu nodul sinusal sau sinoatrial care poate duce la apariția bradicardiei sau tahicardiei. Acest nod este responsabil pentru ritmul cardiac al inimii, iar orice problemă la acest nivel, cum ar fi apariția țesuturilor cicatriciale, ar putea duce la blocarea impulsurilor electrice.
• Blocarea semnalelor – canalele electrice ale inimii pot fi blocate, ceea ce poate face ca ritmul cardiac să fie mai lent sau chiar să se oprească. Unele blocaje de acest tip pot fi asimptomatice, în timp ce altele pot fi simțite ca bradicardie sau ca senzația de ”bătaie sărită”.

Este importantă determinarea tipului exact de aritmie întrucât tratamentul va depinde de acest aspect, pe lângă multe altele.

Cauzele aritmiei

Pentru a înțelege cauzele aritmiei este bine de știut cum funcționează o inimă normală. În primul rând, inima este formată din patru camere și anume:

• Două camere superioare numite atrii;
• Două camere inferioare numite ventriculi.

Ritmul cardiac este controlat de un stimulator cardiac natural și anume nodul sinusal sau sinoatrial prezent în atriul drept. Acest nod trimite semnale electrice care pornesc fiecare bătaie a inimii. Aceste semnale trec prin atrii, ceea ce le face să se contracte și să pompeze sânge în camerele de jos adică în ventriculi.

Pentru a permite ventriculilor să se umple cu sânge, semnalele electrice trec prin nodul AV (atrioventricular) pentru a fi încetinite. Odată ajunse în camerele inferioare, aceste semnale electrice fac că ventriculii să se contracte și să pompeze sângele în plămâni și restul corpului.

Atunci când inima este sănătoasă și semnalele electrice funcționează corespunzător, ritmul cardiac normal este între 60 și 100 de bătăi pe minut, în stare de repaus.

Câteva cauze care pot duce la apariția unei aritmii pot include:

• Infarctul miocardic;
• Artere coronare blocate (boala coronariană);
• Diabetul;
• Schimbări aduse structurii inimii cum ar fi cardiomiopatia;
• Hipertensiunea arterială;
• Fumatul;
• Anumite medicamente;
• Apneea în somn;
• Hipotiroidism;
• Consumul exagerat de alcool sau cofeină.

Cunoașterea cauzei aritmiei reprezintă un alt factor important pentru determinarea tratamentului corespunzător.

Tratarea aritmiei

Așa cum am menționat mai sus, tratamentul pentru aritmie depinde de tipul acesteia și de severitatea ei. Este posibil ca unele cazuri de aritmie să nu necesite tratament, în timp ce altele pot beneficia de următoarele opțiuni:

• Tratament medicametos – care poate fi folosit pentru a controla ritmul cardiac, pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge sau pentru a trata cauza principală a aritmiei;
•  Schimbări ale stilului de viață – cum ar fi evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, gestionarea corespunzătoare a hipertensiunii arteriale și a glicemiei, evitarea cofeinei sau a altor stimulanți etc;
• Terapii specifice – care pot fi folosite pentru a elimina ritmul cardiac neregulat și care pot include cardioversia electrică și ablația prin cateter;
• Dispozitive – cum ar fi stimulatorul cardiac sau defibrilatorul cardiac (ICD), pentru a monitoriza constant și a menține ritmul cardiac în limitele normale;
• Intervenții chirurgicale – cum ar fi procedura maze pentru corectarea fibrilației atriale sau bypass-ul.

Deoarece aritmiile pot cauza complicații severe sau chiar letale, cum ar fi AVC-ul, infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă, este recomandată o consultație de specialitate cât mai curând posibil dacă există simptome asociate cu această problemă.

Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să discutați cu un medic specialist pentru a primi informațiile și recomandările corespunzătoare.

Sursă foto: Pixabay