Accidentul vascular cerebral: Tipuri, Cauze, Simptome

21 Mar, 2023.7 min

Accidentul vascular cerebral sau AVC-ul apare atunci când circulația sângelui către creier este blocată fie din cauza ruperii unui vas sangvin, fie din cauza unui cheag de sânge sau tromb.

Întrucât AVC-ul poate fi letal, orice problemă de acest tip este considerată o urgență medicală care necesită atenție imediată, pentru a preveni potențiale complicații sau chiar decesul persoanei afectate.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală de mortalitate la nivel global, 4 din 5 astfel de decese fiind cauzate de AVC sau de infarctul miocardic.

Semnele și simptomele unui accident vascular cerebral

AVC-ul poate prezenta semne și simptome specifice, care trebuie observate cât mai rapid posibil pentru a oferi ajutorul necesar. Cele mai comune simptome includ:

Tulburări de vorbire și dificultate în a înțelege conversațiile din jur – această schimbare manifestându-se prin stare de confuzie, dificultate în pronunțarea corectă a cuvintelor și incapacitatea de a înțelege persoanele din jur;
Paralizie sau amorțeală a feței, brațului sau piciorului – problemă care afectează de obicei doar o singură parte a corpului, adică partea stângă a feței, brațul stâng și piciorul stâng sau partea opusă. Această schimbare poate fi verificată prin ridicarea ambelor brațe deasupra capului pentru a vedea dacă unul dintre ele cade neintenționat.
Tulburări de vedere – care pot fi prezente doar într-un singur ochi sau în amândoi și care poate cauza vedere dublă sau încețoșată;
Durere de cap sau cefalee – care poate fi bruscă și severă și care poate fi acompaniată de greață, vărsături și vertij;
Dezechilibru – problemă care poate afecta mersul, echilibrul și coordonarea.

Pentru a suna cât mai rapid la numărul unic de urgență, este importantă recunoașterea semnelor principale ale accidentului vascular cerebral și anume:

Fața – jumătate din față nu poate fi mișcată sau controlată;
Brațele – incapacitatea de a menține un braț ridicat;
Comunicarea – există tulburări de vorbire și cuvinte pronunțate incorect.

Deoarece fiecare secundă contează, trebuie anunțate cât mai rapid posibil serviciile medicale de urgență. Nu trebuie să se aștepte pentru potențială ameliorare a simptomelor sau confundarea acestora cu alte afecțiuni mai ușoare.

Tipurile de accident vascular cerebral

În funcție de cauză, accidentul vascular cerebral se împarte în două tipuri principale și anume:

Accidentul vascular cerebral ischemic

Acest tip de AVC apare atunci când celulele nu primesc sângele și oxigenul necesar, ca urmare a întreruperii circulației sangvine. Accidentul vascular cerebral ischemic este tipul cel mai comun de AVC, iar cauzele lui principale includ:

Cheag de sânge care s-a format la nivelul creierului (tromboză);
Formarea unui cheag de sânge în altă parte a corpului, care ulterior s-a rupt de zona inițială și a circulat până la nivelul creierului unde a blocat în cele din urmă circulația sângelui (embolie);
Blocarea vaselor sangvine mici, care se poate realiza prin prezența îndelungată a hipertensiunii arteriale netratate, diabetul zaharat tip 2 sau nivelul ridicat de colesterol;
Motive necunoscute.

Pe lângă blocarea completă a circulației sangvine, accidentul vascular cerebral ischemic mai poate să apară și în urma îngustării treptate a vaselor de sânge, prin acumularea de grăsimi pe pereții acestora (ateroscleroză).

Accidentul vascular cerebral hemoragic

Acesta apare atunci când există sângerare în jurul și în interiorul creierului, care poate fi cauzată de:

Hemoragie intracerebrală – apărută în urma ruperii unui vas de sânge din interiorul creierului, ceea ce duce la eliberarea de sânge în țesuturile înconjurătoare și la creșterea presiunii;
Hemoragie subarahnoidiană – adică acumularea de sânge în zona dintre arahnoidă și pia mater.

Deoarece tratamentul variază în funcție de tipul accidentului vascular cerebral, este importantă determinarea exactă a tipului de AVC suferit, cât mai rapid posibil.

Factorii de risc asociați cu accidentul vascular cerebral

Chiar dacă oricine poate suferi un AVC indiferent de vârstă sau sex, există totuși anumiți factori care pot crește probabilitatea de dezvoltare a acestei probleme, cum ar fi:

Hipertensiunea arterială – deoarece valorile de 140/90 mmHg sau mai mari pot leza vasele sangvine care trimit sânge către creier;
Afecțiuni cardiace – întrucât aceste boli și accidentul vascular cerebral au aceiași factori de risc, motiv pentru care este recomandată o consultație medicală de specialitate cât mai curând posibil dacă există simptome asociate cu aceste afecțiuni;
Diabetul – persoanele cu diabet tind să prezinte un risc mai mare de AVC comparativ cu persoanele sănătoase;
Obezitatea și sedentarismul;
Vârsta – riscul de apariție a unui accident vascular cerebral tinde să crească odată cu înaintarea în vârstă;
Istoric medical personal și familial – riscul fiind mult mai mare dacă a existat un AVC în trecut sau dacă există în familie persoane care au suferit de această problemă;
Nivel ridicat de colesterol și alte lipide – întrucât pot duce la apariția aterosclerozei, adică acumularea de grăsimi și plăci de aterom pe pereții vaselor de sânge, ceea ce provoacă îngustarea treptată a acestora;
Fumatul și consumul excesiv de alcool etc.

Cu toate că mulți factori de risc nu pot fi controlați, cum ar fi înaintarea în vârstă și istoricul medical personal sau familial, mulți dintre factorii de risc menționați mai sus pot fi evitați sau reduși prin schimbarea stilului de viață.

Tratarea accidentului vascular cerebral

Tratamentul de urgență pentru accidentul vascular cerebral depinde de tipul acestuia. În cazul AVC-ului ischemic, de exemplu, obiectivul este de a restaura cât mai rapid circulația sangvină către creier, în timp ce obiectivul pentru AVC-ul hemoragic este de a opri sângerarea și de a reduce presiunea acumulată.

Pentru a restaura circulația sangvină către creier, medicii specialiști pot alege una dintre următoarele opțiuni terapeutice:

Medicație intravenoasă de urgență – un tip de terapie prin care se poate dizolva cheagul de sânge prin administrarea unor medicamente specifice la scurt timp după apariția primelor simptome;
Proceduri endovasculare de urgență – prin care medicii tratează AVC-ul ischimic direct în interiorul vasului de sânge afectat, folosind catetere care sunt ghidate până la nivelul cheagului, fie pentru a dizolva cheagul cu ajutorul medicamentelor, fie pentru a-l îndepărtă fizic.

Pentru a reduce riscul apariției unui alt AVC, medicul specialist poate recomanda efectuarea unei angioplastii cu stenturi pentru a lărgi vasele sangvine îngustate din cauza aterosclerozei.

În ceea ce privește AVC-ul hemoragic, opțiunile terapeutice pot include:

Intervenție chirurgicală – pentru a îndepărta sângele și presiunea acumulată și pentru a repara vasul sangvin rup;
Clipping – procedură chirurgicală prin care se atașează un clip metalic la baza anevrismului (cauza principală a unui AVC hemoragic);
Embolizare endovasculară – care include folosirea unui cateter și ghidarea acestuia până la nivelul anevrismului, după care se vor introduce bobine speciale pentru a-l umple, cu obiectivul de a bloca acumularea de sânge.

Recuperarea și reabilitatea după un accident vascular cerebral

După tratamentul de urgență, persoana afectată va fi monitorizată îndeaparoape după care se va axa pe recuperarea funcțiilor afectate.

Impactul accidentului vascular cerebral variază în funcție de regiunea creierului care a fost afectată. Dacă a fost afectata partea stângă a creierului, atunci pacientul poate prezenta probleme în partea dreaptă a corpului și viceversa.

Majoritatea persoanelor care au suferit un AVC sunt înscriși într-un program de reabilitare pentru a putea redobândi funcțiile pierdute și independența pe care o aveau înainte de apariția accidentului vascular cerebral.

Întrucât AVC-ul afectează în mod diferit fiecare persoană, programul de reabilitare este personalizat în funcție de nevoile fiecărui pacient.

Acest articol are un caracter strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să discutați cu un medic specialist pentru a primi informațiile și recomandările corespunzătoare.

Referinte:

1. World Health Organization

2. Pexels